Noile legi ale justiției, aviz negativ de la CSM. Cum s-au împărțit voturile. Toader: „Au venit la dezbatere cu o hotărâre luată înainte”

Lista celor zece care au dat aviz negativ legilor Justiției, potrivit unor surse judiciare:

Mariana Ghena, Judecător

Mihai Andrei Bălan, Judecător

Andrea Annamaria Chiș, Judecător

Mihai Bogdan Mateescu, Judecător

Florin Deac, Procuror

Codruț Olaru, Procuror

Cristian Ban, Procuror

Nicolae Andrei Solomon, Procuror

Tatiana Toader, Procuror

Augustin Lazăr, Procuror General al PICCJ

Celelalte opt voturi împotriva avizului negativ au fost date de:

judecator Cristina Tarcea- președintele ICCJ

judecător Simona Marcu

judecător Gabriela Baltag

judecător Lia Savonea

judecător Nicoleta Tint

judecător Evelina Oprina

Reprezentanții societății civile:

Victor Alistar

Romeu Chelariu

„Au intrat în ședință cu poziții exprimate anterior dezbaterii. Au spus că votul va fi negativ, ceea ce înseamnă că au venit la dezbatere cu o hotărâre luată înainte de dialog , iar eu nu că estimam, ci știam acest lucru. (…) Cunoșteam foarte bine pozițiile dânșuilor și aproape sunt public cunoscute opțiunile pe care care unii sau alții le au. Absența mea a fost deliberată, le cunoșteam opțiunile, dânșii cunoșteau opțiunea mea, eu aș fi susținut proiectul trimis la avizare. Cunoșteam poziția dânșilor și domnul general a zis că va fi în bloc un aviz negativ, avizul este consultativ. Concluzia este mai veche: unii, ca să mă exprim generic, nu doresc reformarea sistemului”, a declarat Tudorel Toader, la Antena 3, după anunțarea avizului.

După ședința plenului CSM, judecătorul CSM, Bogdan Mateescu, a anunțat că a votat împotriva proiectului elaborat de ministerul Justiției.

„Sistemul judiciar ar fi fost cu siguranță dăunător. Eu am votat cu toată convingerea pentru un aviz negativ. Este un proiect superficial, fără să țină cont de propunerea instanțelor și parchetelor, fără să țină cont de propunerile adoptate la nivel CSM în două rânduri. Lucrurile care interesează sistemul, lucrurile tehnice care au fost transpuse la un nivel mic, lucrurile cu impact masiv, gen Inspecția Judiciară în subordinea Ministerului Justiției, schimbarea regulilor în ceea ce privește recrutarea magistraților, aspecte legate de numirea procurorilor”, a declarat Bogdan Mateescu.

În schimb, Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentantul societății civile, a declarat, după votul din CSM pe Legile Justiției, că acesta a fost un vot politic, nu tehnic și că era varianta ca reprezentanții Consiliului să dea un aviz cu observații.

„A fost un vot politic. Erau trei variante: aviz, aviz negativ și aviz cu observații. Acele observații ar fi îndreptat toate elementele pe care procurorii și judecătorii le-au transmis la CSM. Ce sens a avut ca în cazul separării carierelor, judecătorii să nu se poată pronunța, iar lumea să arunce la gunoi efectiv toată munca de azi”, a declarat Victor Alistar, la Antena 3.

În aceeași linie s-a menținut și Romeu Chelariu, membru CSM, care a declarat, pentru Mediafax, că unele argumente din ședința CSM, în care a fost dat aviz negativ pe legile Justiției, au făcut referire la zona politică, dar „și la alte puteri ale statului”.

„A fost un vot tehnic, dar cu nuanțe politice, având în vedere faptul că au fost niște argumente pronunțate de unii membrii ai CSM care făceau trimitere la zona politică. Din discuțiile purtate a rezultat acest lucru. S-a venit cu argumente care țin de zona politică, de alte puteri ale statului. Argumentarea la luarea de cuvânt avea referiri care țin de alte puteri ale statului. De zona politică, nu se refereau strict cu prioritate la elemente de ordin tehnic, la impactul pe care legile le au asupra sistemului de justiție”, a declarat, pentru Mediafax, Romeu Chelariu, membru CSM.

Acesta a mai spus că prin votul dat, practic s-a dat aviz negativ tuturor propunerilor, inclusiv cele care vizează punerile în acord cu deciziile CCR. „Trebuie să avem în vedere în primul rând deciziile CCR, care știm că sunt general obligatorii. Personal, cred că legile supuse discuției plenului reprezintă, per ansamblu, un progres și nu un regres . Punctul de vedere personal este că trebuia dat un aviz favorabil”, a mai declarat Chelariu.

Acesta a mai spus că plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pe toate propunerile, inclusiv cele care vizau punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale.

De cealaltă parte, Augustin Lazăr a declarat că, așa „cum a estimat”, votul dat a fost unul negativ.

„Așa cum am estimat, CSM în calitate de garant al justiției a avizat negativ acest proiect de lege care își propunea efectuarea unor modificări de substanță în legile justiției și despre care exista o temere că vor afecta independența justiției”, a spus Lazăr, la ieșirea de la CSM, refuzând să comenteze scorul strâns cu care a fost adoptat avizul.

În ceea ce privește decizia pe care ar urma să o ia ministrul Justiției, având în vedere că avizul este unul consultativ, Lazăr a răspuns că nu știe dacă Tudorel Toader va ține cont de punctul de vedere al CSM, care a fost unul „clar” și că nu vrea să speculeze, în acest sens.

„Va fi decizia domniei sale. Noi ne-am exprimat punctul de vedere și cred că a fost destul de clar”, a spus Lazăr.

De altfel, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a precizat, în ședința de plen, că CSM trebuie să dea un aviz negativ.

„Aș vrea să îmi explice cineva dacă există o rațiune ca factorul persoana care este numită politic la conducerea Ministerului Justiției ar trebui să facă echipa procurorului general care vine și se prezintă în fața CSM candidatul cu un proiect, acel proiect este aprobat. Există o mulțime de așteptări, pe urmă, ca acest procuror general să-și pună în aplicare, împreună cu echipa lui proiectul pe direcțiile de prioritate pentru Ministerul Public. În schimb, venim acum și facem o echipă până la nivelul de procuror-șef de birou fără să fie consultat, nu există nicio mențiune dacă procurorul general ar trebui consultat, cine ar trebui să fie procuror-șef de birou, de serviciu, de secție samd. El trebuie sa dea rezultatele pe care societatea civilă pe bună dreptate le așteaptă. CSM, nici nu mai vorbim. Eu încă n-am reușit să înțeleg rațiunea care a animat această idee, de a construi în acest mod echipa de la vârful Ministerului Public. … În esență, așa cum am spus-o și public, trebuie avizat negativ, dar cu fermitate, să transmitem un mesaj ferm opiniei publice”, a declarat Augustin Lazăr.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a declarat, în ședință, că s-ar fi așteptat ca ministrul Justiției să fie prezent la deliberări.

„Mă surprinde, neplăcut de această dată, pentru că am nutrit o considerație aparte pentru domnul ministru al Justiției. Mă surprinde lipsa dumnealui de la ședința plenului. Sunt încurcată, nu știu cum să apreciez sau cum să interpretez această lipsă. Poate este o poziție de onoare, poate este o poziție de demnitate sau poate este reținere asupra faptului că poate ar fi fost puțin incomodat sau mai mult incomodat să răspundă la întrebări pe care fiecare dintre noi am fi avut să le fi adresat. Poate să răspundă domnul ministru sau poate nu este cazul să răspundă. În orice caz, sunt convinsă că pentru fiecare dintre noi lipsa dumnealui, măcar pentru a-și susține proiectul pe legile Justiției, pentru mine este un aspect care m-a derutat și care probabil se va reflecta nu știu cum și în ce măsură în votul pe care îl voi exprima”, a declarat Mariana Ghena, președintele CSM.

Înaintea ședinței, procurorul general declara că un proiect atât de criticat de magistrați și de oficialii europeni ar fi normal să primească aviz negativ, dacă ne dorim ca României să-i fie ridicat MCV-ul.

„Proiectul a fost criticat de colegii noștri magistrați, de oficialii europeni, așa că, în mod normal, CSM ar trebui să dea aviz negativ, asta in condițiile în care ne dorim să fie ridicată monitorizarea MCV”, spunea Lazăr, înaintea ședinței CSM.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a discutat „Nota Direcției legislație, documentare și contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, potrivit ordinii de zi.

În 31 august, Consiliul Superior al Magistraturii anunța că a primit Proiectul de lege pentru modificare și completare a legilor justiției, transmise de ministrul Tudorel Toader. În acest context, CSM a stabilit că până în 13 septembrie așteaptă propuneri și observațiile, făcute pe marginea acestui proiect, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a celorlalte instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Național al Magistraturii, a Școlii Naționale de Grefieri, a Inspecției Judiciare precum și a asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

Noile legi ale justiției prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-șef DNA urmând a fi propuși de ministrul Justiției, însă decizia va fi luată de Secția pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef DNA, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al DIICOT și adjuncții acestuia sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

O altă modificare vizează procedura de numire în funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, noile legi ale justiției prevăd că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție se numește de către președintele României, așa cum este și în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secția pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii”.

O altă modificare se referă la trecerea Inspecției Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiției.

De asemenea, proiectul prevede ca viitorii magistrați să aibă cel puțin 30 de ani și cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justițe aduce modificări și în ceea ce privește răspunderea magistraților, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.

DNA, reacție la modificările anunțate de Toader pe legile Justiției: Sunt „de natură să afecteze grav independența procurorilor în exercitarea activității lor”

DNA nu a fost informată de Ministerul Justiției despre modificările propuse de Tudorel Toader la Legile justiției, iar procurorii nu au fost consultați nici cu privire la impactul pe care l-ar avea acestea asupra activității lor, a transmis Kovesi. „Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independența procurorilor în exercitarea activității lor”, se mai arată în comunicatul DNA, care a precizat și că organizarea unei noi instituții pentru cercetarea magistraților „restrânge aria de competență a DNA”.

„DNA nu a luat cunoștință nici anterior, nici după conferința de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiției, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza și de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări.

Raportat la modificările propuse, DNA a susținut nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activității desfășurate de procurorii anticorupție”, spun procurorii DNA.

Aceștia arată că, dintr-o primă evaluare, a rezultat că trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției este o schimbare care afectează grav independența procurorilor, în condițiile în care ministrul de resort este unul numit politic.